Atunci când vrei să vezi o biserică de lemn din Sălaj, primul lucru pe care îl faci, atunci când ajungi în sat, e să te uiți după turnul ascuțit, care se vede de departe. Apoi te ghidezi după turn, ca să ajungi la biserică.
În Camăr, degeaba te uiți după turn. Asta chiar dacă la intrarea în sat, pe drumul care vine dinspre est, de sus, de pe deal, se vede până hăt departe.
Și chiar dacă, vizual, nu ai punct de reper, în ceea ce privește locul unde e așezată biserica de lemn, totuși, odată ajuns în mijlocul satului, chiar lângă Primărie, un semn arată la dreapta: Biserică 2km. Atâta tot că cei 2 kilometri te duc în vârf de deal, acolo de unde alt punct de reper nu mai ai. Însă, dacă întrebi sătenii, indicațiile lor te duc cu ușurință la biserică.
Pe o ploaie deasă, mocănească, care te face să te ascunzi în casă și să privești lumea din spatele ferestrei, slabe șanse să întâlnești pe cineva. Cu toate astea, când de dincolo de fereastră, se vede un străin de locurile ăstea învârtindu-se pe acoo și uitându-se în toate părțile, până la urmă tot iese careva, să vadă ce și cum. Și, după ce te privește lung, îți zâmbește și te salută binevoitor:
– Api, bună ziua.
– Bună ziua. Îmi puteți spune pe unde se merge la biserica de lemn?
– Cum nu. Aci la stânga, tăt înainte. Ia p-aci. Îi aproape. Prima oară vezi biserica mare, aia nouă. No, chiar lângă îi și asta de lemn. N-ai cum să n-o vezi.
– Mulțumesc. Că m-am tot învârtit prin zonă, ba într-o parte, ba în alta, dar n-am văzut-o. Am coborât, înapoi, în centru, apoi am venit pe toate ulițele până aici.
– Că v-am văzut că vă tăt învârtiți, de n-am știut care vi-i baiu. No, acuma știu.
– Mulțumesc de ajutor. Sănătate!
– No, Doamne ajută!
Odată ajuns la biserica de lemn îți dai seama de ce nu ai văzut turnul înalt, nici măcar de sus, de pe deal. Biserica de lemn din Camăr nu are turn. Adică are, dar mult mai scurt decât la celelalte biserici de lemn din Sălaj. Asta pentru că turnul original s-a rupt în iarna anilor 1945 – 1946, din cauza viscolului.
De altfel, din punct de vedere constructiv, această biserică de lemn se distinge de toate celelalte biserici de lemn cunoscute în Sălaj și se poate asocia doar cu bisericile de lemn în căței din Banat.
Biserica a fost construită, se pare, în anul 1780, de meșterul Alexa Mocanu (după afirmaţiile lui Leontin Ghergariu – din vol. Monumente istorice bisericeşti), și a fost folosită de comunitate până în anul 1958 când a fost construită o biserică nouă de cărămidă, aflată la mică distanță.
Deși fără picturile (mai mult sau mai puțin păstrate) care împodobesc celelalte bisericuțe de lemn din Sălaj, cea din Camăr are farmecul ei. Cochetă, înconjurată de un gard de lemn, biserica e primitoare. Și nu doar vizual vorbind, ci și energia pe care o simți acolo, sus, pe deal. O altfel de liniște care te face să te simți bine.
Este compusă din pronaos, naos și absidă poligonală nedecroșată, înscriindu-se între construcţiile cu dispunerea tradiţională în spaţiu. Acoperișul este din șindrilă în două ape, turnul este scund și nu mai seamănă cu cel original care s-a rupt. Absida altarului este boltită printr-o cupolă, formată din șase felii, susținute de tot atâtea nervuri încheiate printr-o cheie de boltă. Cupola este finisată sumar, comparativ cu celelalte părţi componente ale construcţiei. În interior se disting piciorul mesei altarului și ancadramentul portalului care face trecerea între pronaos şi naos.
Biserica este lipsită de forme decorative spectaculoase, edificiul mai păstrează, la absida altarului şi în părţile laterale ale naosului, urmele cuielor de lemn.
În zilele noastre, biserica nu mai este folosită pentru serviciul religios, iar lucrurile de valoare au fost mutate în biserica nouă: cele două clopote, icoane pe sticlă și pânză și cărțile de cult procurate la începutul secolului al XX-lea.
Localitatea Camăr este atestată documentar la 19 iunie 1349 sub numele de Kemer, odată cu hotărnicirea moşiei Dersyk.
De-a lungul anilor, localitatea a mai fost consemnată: 1435 – Kemer, 1477 – Kémer, 1546 – Kemyr, 1733, 1737 – Kameru, 1850 – Kemér, 1854 – Kémer, Camer.
Prin anii 1784 – 1787 făcea parte din comitatul Crasna.
