Ce face diferența între oameni care fac același lucru, cum ar fi, de exemplu, fotografia? Calitatea tehnică a fotografiilor? Nu, pentru asta e de ajuns să ai un aparat performant, și gata. Promovarea publică? Asta, din nou, e o chestiune care ține, în general, de interesul celui care organizează genul ăsta de evenimente. Subiectul? Asta ține de fiecare fotograf și privitor în parte, așa că e greu de spus care ce merită mai multă atenție ori apreciere.
Pasiunea. Asta e, cred, ceea ce face diferența. Pentru că una e să faci fotografie pentru că ești plătit ori pentru că asta ți-e fișa postului, și alta e să faci asta din pasiune. Adică să-ți dedici timpul liber pasiunii ăsteia de a surprinde crâmpeie de viață prin lentila aparatului de fotografiat. Iar atunci când vrei să și rămână ceva în urma ta, cum ar fi, de exemplu, cartografierea fotografică a județului, cu atât mai mult.
Expoziție de pictură
E drept că atracția principală a evenimentului care a avut loc în cadrul Zilelor Învățământului Sălăjean a fost prima expoziție a proiectului fotografic Hoinar prin Sălaj. Totuși, trebuie apreciată și expoziția de pictură a elevelor de la Liceul de Artă Zalău – Diana Milaș, Oana Pop, Diana Grec, Mădălina Pașca, Timar Beatrice și Maria Prodan, cele care au expus în cadrul expoziției de pe holul de la etajul întâi al Inspectoratului Școlar Județean Sălaj. Iar asta și pentru că orice înclinare către artă, acum, în zilele ăstea eminamente pragmatice, mai ales când e vorba de copii, de adolescenți, trebuie apreciată și încurajată ca atare.
Hoinari cu aparatul de fotografiat
Munca lor, felul în care vor ei, cei care fac parte din proiectul fotografic Hoinar prin Sălaj, să „surprindă” Sălajul, reiese din fotografiile expuse, cele care abordează diferite genuri fotografice: natură și peisaj, fotografia de portret, fotografia etnografică, menite a promova frumusețea și valoarea obiectivelor județului nostru. Însă cele 75 de fotografii expuse sînt doar o mică parte din ceea ce au reușit ei să fotografieze, multe altele pot fi văzute pe pagina de facebook a proiectului Hoinar prin Sălaj.
Mirel Matyas e profesor de matematică la Colegiul Tehnic API Zalău. Acolo unde-i are ca elevi pe Cezar Gabriel Fodoca și Marius Criste. Cei care vor să cartografieze prin intermediul fotografiei Sălajul, un proiect de mare anvergură, care, așa cum s-a spus și la vernisarea primei lor expoziții de fotografie, a început acum câteva luni, și se va termina… cândva.
„Știi, m-am gândit să fotografiem eclipsa de lună, și, dacă vrei, hai și tu. Dar pentru asta trebuie să ne trezim la ora 3 noaptea. Eu mă trezesc, că n-am cum să mă abțin să nu fotografiez asta – doar dacă plouă, fiindcă atunci nu am ce face -, apoi îi trezesc și pe ceilalți care o să vrea să vină.”
Ăsta e profesorul de matematică pasionat de fotografie, cel pentru care a se trezi noaptea pentru a face o poză e ceva normal. Ori cel care își dedică timpul liber, atunci când nu face fotografie, evenimentelor culturale, cele despre care și scrie pe blogul personal: mirel-matyas.blogspot.ro. Și, la fel de important, dacă nu chiar mai important, având în vedere că e profesor, a reușit să insufle pasiunea asta, aplecarea către arta fotografică, și unor elevi de liceu. Iar asta, în zilele ăstea când „a fi cool” înseamnă a face parte din turmă, acea turmă lipsită aproape total de orice fel de sclipire care ține de creație, de a învăța, de a descoperi, de a ști, de a face „ceva”.
El spune că a învățat multe de la elevii lui, cei care-l însoțesc în peripluurile ăstea fotografice. Iar asta, poate, pentru că ei privesc lucrurile din o cu totul altă perspectivă, cea a unui adolescent lipsit de griji, lucru care, atunci când ești prins în plasa socială a „omului mare”, e mai greu de realizat. Însă și asta face parte din acel bun-simț al omului care nu vrea să epateze. Și, sincer, poate ăsta e cel mai prețios lucru de învățat de la el – bunul-simț.
