Pornind de la gândul că „muzica este o frumoasă intervenţie a lui Dumnezeu”, îmi amintesc cu plăcere de întâlnirea cu părintele Ionel Pop după instalarea domniei sale la catedrala Adormirea Maicii Domnului. Printre altele, părintele şi-a exprimat dorinţa şi disponibilitatea de a colabora pentru înfrumuseţarea activităţii religioase a bisericii, a cărui titular devenise. Desigur, îmi doream asemenea preocupare şi simţeam că ar putea contribui la încântarea marelui număr de credincioşi. Întâmplarea a făcut ca biserica să rămână fără cor, aşa că părintele mi-a propus constituirea unei formaţii într-un spaţiu temporar cât mai scurt cu putinţă. Puterea de convingere a părintelui a făcut ca un număr însemnat de oameni să-şi dorească să participe la ceea ce avea să devină noua grupare corală a bisericii. Mulţi dintre „candidaţi” erau foştii mei corişti şi elevi. De la începutul activităţii l-am avut alături pe mai tânărul meu coleg, prof. Eugen Pînzar. Am hotărât să armonizăm liturghia, având posibilitatea astfel să ţinem cont de calităţile vocale ale coriştilor.
A fost pentru mine o experienţă deosebit de interesantă, cu caracter reltiv nou. Având în vedere calităţile muzicale şi umane ale profesorului Eugen Pînzar, am stabilit împreună cu părintele Pop ca dânsul să rămână dirijorul titular al formţiei.
Privind retrospectiv mă bucur să constat că hotărârea a fost înţeleaptă, Corul Bunavestire făcând progrese artistice remarcabile.
Colaborarea mea cu părintele Ionel Pop a continuat în cadrul unor proiecte de mare anvergură. Astfel, spre încântarea credincioşilor, am conturat posibilitatea ca aceştia să audieze unele dintre cele mai valoroase formaţii corale din ţară: Corul Madrigal dirijat de regretatul maestru Marin Constantin, corul Preludiu sub bagheta dirijorului Voicu Enachescu, Corul Symbol al Patriarhiei, dirijat de prof. Jan Lupu, Ansamblul de Muzică Tradiţională Românească a Academiei de Muzică din Cluj-Napoca condus de profesor universitar dr. Ioan Bocşa, Corul Astra din Braşov, dirijor maestrul Ioan Oarcea. Aceste adevărate evenimente artistice în premieră în municipiul nostru au contribuitla perfecţionarea activităţii corale precum şi la cultivarea gustului celor prezenţi pentru acte muzicale autentice. Plecarea preotului Pop la altă biserică, precum şi a dirijorului prof. Eugen Pînzar, a dus la adeverirea înţelepciunii populare „tot răul spre bine” întrucât cei doi ctitori de formaţii vocale de valoare au îmbogăţit zestrea culturală a municipiului cu încă două coruri.
Cu toate schimbările produse, mă bucur să constat că adevăraţii credincioşi înzestraţi cu haruri artistice care constituie corul Bunavestire, au reuşit să reziste seismului şi îşi continuă cu succes activitatea sub conducerea vrednicului dirijor Florin Lupşe. Am remarcat cu admiraţie că atât fostul cât şi actualul dirijor şi-au inclus în formaţie întreaga familie.
Vocea de excepţie a actualului părinte paroh Vasile Rus, întregeşte atmosfera artistică din cadrul liturghiei, creând momente de înalte trăiri spirituale.
Un gând bun inimosului prof. inspector Ioan Opriş, pentru munca depusă de a crea momente speciale pentru corişti. Poate exempul domniei sale va fi preulat şi de alţi factori responsabili din obştea acestei minunate biserici.
Transmiterea în direct la T.V. a liturgiei este un fapt deosebit, dar în acelaşi timp obligă toţi participanţii la eforturi susţinute pentru creşterea calitativă a întregii activităţi. Până acum semnalele din ţară şi nu numai, sunt dintre cele mai bune.
Este o mare împlinire pentru mine să constat acum la aniversarea unui sfert de veac a corului Bunavestire, că sămânţa plantată în urmă cu 25 de ani, a rodit în chipul cel mai fericit.
Felicit cu tot respectul pe membrii actuali şi foşti ai formaţiei Bunavestire dorindu-le sănătate, prosperitate şi noi succese în prestigioasa activitate pe care-o desfăşoară.
Mulțumiri și recunoștință maestre prof. Ioan Chezan!