Şcoala este pentru mulţi copii cea mai importantă activitate, cea care ar trebui să ofere valenţe multiple, pozitive, de calitate, cu optimism, în majoritatea contextelor organizate. Şi-o face, de foarte multe ori, reprezintă oaza de informaţie, experienţe, modele ce vin în contact cu elevii şi incontestabil, pune bazele devenirii ulterioare ale acestora.
Fiind în mediu virtual de o vreme, a fost o ocazie binemeritată de a vedea concret, prin ochii părinţilor şcoala de azi a copiilor noştri şi profesori de calitate ce au pe mâna lor personalități ce aşteaptă cu nesaţ, îngrijorare, curiozitate, neutru, implicaţi sau descurajaţi, să înveţe. Profesorii şi-au etalat priceperea, creativitatea, disponibilitatea reală sau rezervată, lamentările, lipsa sau abundenţa de deprinderi în mediul online. Unii s-au depăşit pe sine, alţii s-au plâns că nu se poate on line, că-i nedrept. Balanţa înclină considerabil spre cei buni, cei care au încercat şi au reuşit noi performanţe.
Unde am greşit totuşi, acolo unde am fost rigizi şi nu am înţeles ce înseamnă să munceşti de-acasa, acolo unde a fost dificil pentru unii să adapteze regulile din clasă pentru învăţarea la distanţă, acolo unde nu s-a înţeles că se poate cânta şi online, se poate conversa, se pot organiza jocuri didactice, se pot face prezentări, se pot expune filme şi nu e singura variantă doar cititul şi ascultarea pe sărite la un moment dat a elevilor. Interesant a fost să constat că unii profesori, deşi ştiau că pot fi „urmăriţi” de părinţi, nu au modificat situaţii, tonul vocii, reproşurile, văicăreala, lipsa de coerenţă în comunicarea sarcinilor, ceea ce îmi spune clar că aceştia vor ramane la fel, profesori care strigă, întârzie, nu îşi cunosc suficient elevii, nu îi motivează sau apreciază, le cer să privească spre geam când răspund, pentru a evita trişarea. Dau în schimb note bunicele, închid oarecum gura cu asta.
Punctualitatea, iar ne lovim de această grijă, au mai şi întârziat, au uitat şi să anunţe că nu vor veni, au închis mai devreme, au setat data limită pentru colectarea temelor şi tot ei au prelungit-o şi nu a mai contat dacă ai ajuns la timp sau nu, punctualitatea este încă o calitate puţin apreciată concret, specific, chiar dacă e o dimensiune uşor de cuantificat. Am ridicat din sprâncene auzind o voce răstită, “te scot de la ora mea dacă te prind că eşti neatent din nou!”. Nu m-am gândit că e posibil s-auzi aşa ceva chiar şi la lecţiile online. Oricum, ştim cu toţii că scrie în lege că nu ai voie să dai copiii afară de la ore, nicidecum pentru că nu sunt atenţi, şi mă opresc aici….
Notele, calificativele şi mediile, oful multora, elevi, părinţi, profesori. Oare cât mai trebuie să treacă să înţelegem că notele sunt confidenţiale, bune sau rele, aşa cum şi salariul este şi alte date personale protejate de legi?! Încă aud înşirate notele tuturor, şi nu pe portativ, sporind coeziunea grupului cică, ajutorul reciproc sau mirându-ne cum reuşesc alţii sau cât de rău o duc unii, înregistrând informaţii ce nu ne privesc, punct. Să nu mai spun de comentariile, laudele sau dojana ce şi-o încasează unii, de faţă cu toţi din clasă, deci aceste informaţii (note, observaţii personale etc.) se comunică în particular, fără excepţie! Ar fi simplu şi bine să-i scutim pe copiii noştri, stresaţi deja destul, de vreo altă psihoză.
Mă-ntorc la partea valoroasă a educaţiei on line cu speranţa că vom păstra sub vreo formă aceste deprinderi de muncă la distanţă pentru orice ocazii, pentru copii care din diverse motive învăţă acasă doar. Google Classroom este o platformă ce se utilizează şi la şcoala “fizică”, ştiu că în alte ţări există de multă vreme, mai ales în licee şi reprezintă o variantă funcţională foarte la îndemână. Ar fi păcat să risipim atâta strădanie renunţând total la platformele deja implementate în mai toate şcolile (dacă sau nu ne întoarcem la cele de dinainte).
Apreciez din nou aplecarea cu entuziasm a majorităţii profesorilor care au accesat platformele de educaţie on line, strădania acestora, interesul lor direct şi neobosit în a se autodepăşi, precum şi învăţarea ce s-a realizat de-acasă, o modalitate la îndemână, o muncă în echipă, părinţi, elevi, profesori, un postulat des pomenit, realizat din „cauza” unei pandemii.
Mă bucur că ai scos în evidență aspectele pozitive din activitatea dascălilor în predarea virtuală.
Referitor la aspectele negative ,gen,,te scot afară”,cred că ai minimalizat comportamentul unor dascăli. Unii dintre ei au reușit să-și transforme ora într-o ceartă cu durata de 50 minute. Citez un părinte,, pe toți i-a certat în rând ”
Ce se întâmplă atunci în sala de clasă?