O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră

O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră

Nu e o troiță ca alte troițe cea care stă de veghe la intrarea în satul sălăjean Cristolțel. Și nu pentru că ar fi mai mare, ori că ar avea altă formă, ci pentru desenele de pe stâlp, care te duc cu gândul la totemurile șamanice ale așezărilor umane de demult. Totemuri care aveau menirea de protector al populației respective și erau venerate ca atare. Desenele conturate cu alb pe lemnul troiței nu au cum să nu-ți atragă atenția, și te oprești, încercând să le identifici: o cruce, pământul si a sa lună, o cădelniță, un copac, o palmă, un vas, un pahar, o poartă, un gard, o scară, un ciocan și-un clește, o mână atingând soarele… Sau orice altceva îți traduce imaginația, atunci când privești desenele respective.

O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră

Dincolo de troiță, pădurea adăpostește câteva căprioare, așa că, dacă nu faci foarte mult zgomot, sigur o să te întâlnești cu ele. Pe două dintre ele le-am întâlnit atunci când am început urcușul. Întâi, s-au îndepărtat rapid la o distanță sigură, apoi s-au oprit să cerceteze omul ajuns acolo ca oaspete. Și poate că ar fi rămas liniștite acolo, dar sunetul drujbelor din apropiere le-au făcut să o ia la goană, ascunzându-se în pădure, acolo unde se simt în siguranță.

O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră
O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră

Dealul împădurit de lângă sat ascunde, în vârf, pe culme, un zid lung de piatră, cu tot felul de forme ciudate. Asta îți dai seama doar după ce urci pantele abrupte, dar nu foarte lungi, și ajungi lângă primele formațiuni de gresii, măcinate de timp, și acoperite de tot felul de “tricotaje” ciudate.

O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră
O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră

Verdele acelor de pin colorează pădurea dezbrăcată de frunze, trunchiurile copacilor căzuți fiind acoperite de iască, de toate formele și culorile, semănând cu niște farfurii zburătoare, care, rămânând fără combustibil, au fost nevoite să aterizeze forțat acolo, în pădurea de pe dealurile de lângă Cristolțel.

O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră
O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră

Nu e ușor să mergi pe sub stânci, însă panta abruptă și alunecoasă e brăzdată de câteva cărări făcute de animale, cărare care, dacă o urmzi atent să nu aluneci, te duce la una dintre cele mai frumoase formațiuni de gresii din zonă: arcada de piatră. O formațiune impunătoare chiar și de la distanță. Însă, pe măsură ce te apropii de ea, îți dai seama cât de mari sînt, iar tu, cel care ajungi acolo, aproape că simți greutatea arcadei aceleia, aplecate peste tine, ca un uriaș de piatră, curios să vadă cine e acolo, la picioarele lui.

O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră

La baza arcadei, praful alb, fin, rezultat în urma eroziunii pare că-i nisip de pe plaja mării, iar scobiturile din stâncă pot adăposti lejer un om acolo.

O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră

Sus, deasupra zidului de piatră, pare că pădurea nu mai are nimic de ascuns, însă, după ce cercetezi puțin locul, îți dai seama că nici vorbă de așa ceva, pădurea ascunde acolo, sus, deasupra zidului, avene și peșteri, unele mici, altele adânci și periculoase. Din păcate, și nu știu care poate fi explicația, mai toate sînt pline de gunoaiele aruncate acolo de oamenii care trec cu căruța sau tractorul pe drumul din pădure. Adică, totuși, de ce ai arunca gunoaie acolo, nu e mai ușor să le arunci la pubela din sat?

O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră
O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră

Dintre “găurile” care împânzesc culmea dealului, una dintre ele e de-a dreptul ciudată. Și nu datorită formei. Ca și celelalte, și asta e “împodobită” de gunoiul aruncat de oameni, însă ce te frapează de-a dreptul sînt craniile de animale de acolo. La început, am zis că or fi picat bietele animale acolo, și, neputând să mai iasă, și-au dat duhul. Apoi mi-am dat seama că acea despicătură în pământ e prea mică să cadă ditamai animalele acolo. Și atunci, cum au ajuns craniile ălea acolo? Mai ales că e vorba despre vreo șase cranii, toate ale unor animale mari, dintre care cinci par a fi craniile unor cai. Cum au ajuns acolo, și, mai ales, unde-s restul scheletelor, asta e un mister. De fapt, toată zona asta are un aer misterios. Și asta face parte din farmecul locului, un loc în care, chiar dacă ai mai fost, vrei să mai mergi o dată. Pentru că știi că mai e ceva de descoperit.

O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră
O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră

5 thoughts on “O troiță la poarta Cristolțelului. În vârful dealului, o arcadă de piatră

  1. Dl Călin Pavăl-am fost azi 05 03 2017 in Cristoltel NE, pe Dl. Dosu Hrăni la Stanu Moldoveanului (toponim de la fostul proprietar al terenului ce suia pina la stani=bancurile de gresii eocene alveolate).
    O sa redactez un Rt (rapor de tura-nr. 7/2017) ilustrat si daca doriti sa vi-l remit astept adresa d-voastra de e mail.
    Mersi pt. semnalarea obiectivului si succinta (suficienta) indrumare.
    Conf. GPS , la troita alt. 220 m
    In culme 340 m
    Circuit parcus 3,4 km
    Marea surpriza nu au constituit-o peretii, alveolarile, nici sacii din rafie, azvirliti de pe platoul silvatic NE in vilcel , nici diaclaza aprox. oriebntata NE-SV, lunga de cca 200 m, cu pilnii aducind dolinelor din zonele carstice, cu grote/avenuri de interes speologic ci cu totul altceva =petroglifele (scrijelituri de siluete de faptura bizara, dinozauriana, antilope, cal, caprioare, vreo 4-6 ,,scaune,, daltuite in baza peretelui cel mai inalt-NV, unul cu cruce deasupra-aranjate ca pt. un sfat/sezatoare/samanism , ceva neintilnit de noi nici in calea cu abriuri cascadate dintre Rus-Buzas si niciu in bancurile de gresii dintre Dabâceni-Glod . Din pacate peretele in cauza e vandalizat de mirlani needucatri-habarnisti prin scrijeliri de nume etc.
    Un singur loc nu am gasit (ilustrat de d-vostra) grota cu cranii de bovine/cabaline.
    E adevarat ca dupa ce am parcurs prin baza SV-V-NV peretele mare, de la vilcelul orientat E-V in obirsia caruia cineva a aruncat sacii de rafie plini cu ceva deseuri menajere/tehnologice m spre N (catre Surduc) am iesit pe culme (nu am mai continuat pe aliniament spre N, pina la urmatorul afloriment gresos) .Din culme-deasupra belvederii ( la N spre S, la V spre stina/saivanul de pe v. Cristoltelului) mergind cca 50- m spre E-SE si apoi spre S-SV a, dat de acea ,,spurtacta,,diaclaza cu avenuri-grote, un drum de car ce ne-a scos la primele gospodarii ale Cristoltelului.
    O duminica d.m. minunate si o primavara turistica de exceptie !
    lucianpetrugoja@gmail.com
    lucianpetrugoja@gmail.com

  2. Interesant.De mers si vazut. Va urmaresc art. publicate, fain ilustrate dar ma infuriu de fiecare data deoarece nu oferiti niciodata minim necesarele repere de orientare, De ex, kla intrarea in Cristoltel ?! La stg./dr. ? Spe N-S-E-V ? Repere antropice/naturale ? Distanta aprox. de la ulita la primul obiectiv ?! In lipsa unor astfel de indicii risc sa fac deplasarea din B.Mare via Mesteacan-Surduc fara a gasi target-ul dorit. Asta cu toate ca stiu chiar f. bine zona, de la Rus in jos spre V.Lesului- Lozna-Clit-Girbou deoarece de vreo 2 decenii prospectez meticulos vaile si abriurile /grotele dezvoltate in bancurile de gresii eocene din stg. Somesului dar si minunatiile geologico-peiusagistice de la Tighau-Galgau Almasului-Galpâia-Racos, de pe v.Agrijului incepind cu Borza-Lupoaia, inedita zona Jac , cu Piatra Neteda (cu chilie antica) , Viile Jac-Biserica Monului , cascadele S ale Mesesului abordate din Traznea samd. apioi Mosu si Baba, Huda Ciocmanilor, Calcarele de apa rece de la Rona, fosilele de corali de la Ciocmani-mal dr. Somes, spre Turbuta, Casa Pintii-Casa Tilharilor de pe v.Girbou, la S de Surduc 304 km, Iezeru Mare & Mic din Testiooara, abriurile din Poiana Testioara-culminind cu cel mai mare =Pestera lui Mihai etc.
    Poate imi oferiti niste indicii vizavi de bancuriukle de gresii cu abriuri/grote si alveolari (faguri) din Cristoltel ca sa ajung in acest week end pe-acolo.
    Mersiu & felicitari !
    lucianpetrugoja@gmail.com
    Art. de turism ilustrat din http://www.turismmamramures.ro imi apartin-gasiti vreo 29 de pag. acolo (daca va int.)
    0723-549947
    Baia Mare

    1. Indiciile lipsesc doar din grija fata de natura, in sensul ca prea multa mediatizare atrage, implicit, hoarda de grataragii si “turisti” care nu dau doi bani pe natura, si care lasa in urma lor gramezi de gunoaie. Troita este, evident, la intrarea in satul Cristoltel, dinspre Surduc. De acolo, o luati la stanga, urcati panta, apoi, odata ajuns pe clmea dealului, catre stanga se intinde formatiunea de gresii. Sper sa va fie de folos.

      1. Multumesc frumos .
        Inteleg reticenta d-voastra fata de hoartele pseudioturistic barbare
        Am vazut DOBITOCI motorizati picnicarind la focuri de tabara si batind apoi ,,lobda,, in situl antic Porolissum, linga Amfiteatru
        Am vazut hoituri/gunoaie menajere lepadate de taranii din Soimuseni in avenul Gaura Cerului-de pe Platoul Carstic Cozla-se spune ca acolo ar fi cea mai inalta cascada subterana din Romania (conf.Ica Giurgiu http://www.muntiicarpati@romania-natura.ro)
        Am gasit gunoaie-resturi vegetale pastorale descarcate din straf ine valea cu abriuri si petroglife (pre)crestine dintre Rus-Buzas- la stg.drumului spre Cormenis
        E o ,,traditrionala moda mioritica,, si depoziutarea gunoaielor menajere/anvelope uzate/caroserii auto/schporuri si te miri ce in amonte de sate, il albia vailor (ca apoi viiturile sa le aduca-n vatra comunitatii drept vesnica pomenire probabil)
        Din fericire trupa noastra de baimareni montaniarzi face total exceptie=respectul fata de natura/flora /fauna/vestigii istorice/.situri e total si neconditionat.
        Apropo de jeguri & spurcarea unor locuri (salajene ) de catre mirlanii contemporani : la iesirea din Capilna, aprox. de la E (dinspre Vilcele) la V (spre calea ferata Jibou-Dej) , pe sub soseaua spre Dej curge o vale modesta pe finalul careia taie un imens bloc de gresii silicioase eocene, formind Casa lui Lot-cu biblice rezonante .La sugestia unui ing-capilnean la origine, am fost acolo destul de recent. Loc spectaculos DAR deasupra mal dr. linga sosea, e o buda=bar/crisma/terasa care-si arunca TOATE ambalajele si buda in valea=Casa lui Lot. Desi cunosc f. multe/impresionante locuri , f. multe salajene datorate tectonizarii/erdodarii bancurilor de gresii , Casa lui Lot m-a surprins +++ dar numai pina la a descoperi in talveg numeroasele mizerii ,,casnic-gospodaresti,, . Intors acasa/redactind RT-ul ilustrat , trimitindu-l ing.capilnean, m-am intrebat (retoric) de ce oare acel ,,investitor privat local,, nu coopteaza edilul comunei pt. ca impreuna sa faca o cale de acces pt. puzderia de auto-turistri ce se opresc in parcarea crismei m sporindu-si astfel atractivitatea si implicit veniturile (dar dupa ce in prealabil ar igieniza valea=Casa lui Lot si ar aduna jegurile in containere adecvate).

        Cu stima si felicitari pt. ceea ce faceti-vedeti,
        LPG Baia Mare
        lucianpetrugoja@gmail.com

Leave a Reply

Your email address will not be published.