Când transformi porțile și gardurile de lemn de la gospodării din Sălaj în subiect de expoziție, nu poate să iasă decât ceva fain. Este vorba despre expoziția ”Porți și împrejmuiri tradiționale și istorice din Sălaj”, organizată în Sala Porolissum a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, de către Asociația Arhaic/Ambulanța pentru Monumente Sălaj.
Trebuia să înceapă la ora 19.00, conform afișului. N-a fost să fie, pentru că la ora 19.00, activitățile de creare a cadrului expoziției erau în toi. Asta, pentru unii, ar putea părea ceva care să umbrească, într-un fel sau altul, evenimentul în sine. Însă (cel puțin din punct de vedere personal), toată treaba asta cu asistatul la pregătirea expoziției (care a durat destul de mult) a fost unul dintre cele mai faine momente ale evenimentului în sine. Iar asta pentru că așa, privind, poți să îți dai seama cum ia naștere o expoziție. Un fel de a face cunoștință cu organizatorii și altfel decât prin luările de cuvânt ori explicațiile aferente unui astfel de eveniment. Deci, din start, evenimentul a fost unul fain. Și a fost așa până la sfârșit.
Cum au ajuns porțile să devină subiect de expoziție? În ultimele luni, cei de la Asociația Arhaic/Ambulanța pentru Monumente Sălaj au fost prin satele Sălajului să caute porți pe care să le salveze (cele care mai pot fi salvate). Așa cum, de altfel, au făcut-o și cu câteva biserici de lemn, care, datorită lor, o să mai fie ”în picioare” pentru o bună bucată de vreme. Așa, ca să știe și generațiile viitoare ce e aceea o biserică de lemn, și ce au însemnat acestea pentru oamenii locului.
Scopul unei astfel de expoziții: conștientizarea publicului larg în legătură cu valoarea, importanța și frumusețea acestei categorii de patrimoniu construit din lemn și piatră, și anume porțile și gardurile vechi, elemente funcționale ale oricărei gospodării și care înglobează elemente de artă și meșteșug.
Echipa proiectului: Cornelia-Florina Fechete, Mădălina Varga și Bogdan Ilieș. Asta așa, ca și comunicat de presă. Însă participând la expoziție și fiind atent la ce se întâmplă acolo, a fost ușor de văzut că motorașul principal a fost Mădălina (Mădă, cum îi zic colegii). Un motoraș care n-ar fi funcționat la capacitate maximă, în ceea ce privește expoziția, fără sprijinul lui Tudor Bonta. Asta a spus-o chiar ea, chiar dacă nu neapărat pentru public, ci mai mult pentru Tudor. Însă pentru oricine suficient de ”acolo”, treaba asta a fost vizibilă. Și, din nou, eticheta de ”fain” a putut fi pusă cu ușurință pe eveniment. Pentru sinceritate.
A fost faină și prezentarea făcută de Bogdan, la fel cum au fost faine și filmulețele cu meșteri. Și, da, fain a fost și să vezi că toată treaba asta cu Ambulanța pentru Monumente chiar înseamnă ceva pentru cei implicați direct, că fac ceea ce fac din dăruire.
