Buna Vestire (sau popular Blagovestenia) – prima sărbătoare confirmată în documente dintre sărbătorile Maicii Domnului – este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.
Cei mai mulți creștini țin această sărbătoare a Bunei Vestiri pe data de 25 martie, nouă luni înainte de Crăciun, când este sărbătorită nașterea lui Iisus (Crăciunul, din latină incarnatione). Conform evangheliei după Luca 1:26, Buna Vestire a avut loc „în a șasea lună” a sarcinii Elisabetei, mama lui Ioan Botezătorul.
Buna Vestire reprezintă o temă fundamentală în arta creștină, în general, mai ales în arta mariană a bisericii catolice, în mod special în timpul Evului Mediu și al Renașterii.
Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului, pentru că în această zi, prin cântecul său, anunță sosirea primăverii.
Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: “Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!”
Exista obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.
Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: “Cucule voinicule/ Câăi ani îmi vei da/ pân’ m-oi insura (mărita)?” Dacă se întâmpla ca după rostirea acestor cuvinte cucul să cante, cântecul său echivala cu un an de așteptare. Dacă el tăcea, tăcerea sa era semn că va fi o căsătorie grabnică.
