Pulsul orașului: Flori, drogați și multe, multe mașini

E plin de culoare în oraș. Și nu pentru că, la sfârșit de octombrie, a venit vara, pentru câteva zile. Flori de toate culorile împânzesc piețe, trotuare, iar oamenii, purtând în brațe florile cumpărate, par niște rondouri cu flori mobile. E ca și cum ar fi venit, odată cu vara din mijlocul toamnei, și primăvara. Atâta tot că florile ăstea multicolore nu sînt pentru a celebra viața, ci moartea.

Ziua morților (sau luminația) e sărbătorită în seara zilei de 1 noiembrie, atunci când creștinii își cinstesc și îngrijesc mormintele celor morți, adică le curăță și le înfrumusețează cu flori și lumânări aprinse, în amintirea celor dragi ori chiar și persoane pe care le-au cunoscut de-a lungul vieții. Și totul, în cele câteva zile din jurul sărbătorii ăsteia, e colorat. Și parcă ceva nu e în regulă. Adică, da, e firesc să cinstești memoria celor morți, dar ce te faci cu viața? Cine celebrează, cine mai cinstește viața? Cu mici excepții – sfârșit de an școlar, 1 sau 8 Martie, florile nu sînt niciodată atât de prezente în viața oamenilor, ca atunci când e luminația, adică ziua celor morți. Ce ne facem cu celelalte zile? Lăsăm griul orașului să pună stpăânire peste toți și peste toate? Iar asta nu înseamnă să fie tot timpul flori pe trotuare ori în piețe. Dimpotrivă. Florile sînt frumoase vii, nu sub formă de buchete în curs de putrezire. Însă, dacă tot acordăm atâta timp sărbătoririi celor morți, de ce nu am face și pentru a sărbători viața, de a-i sărbători pe cei de lângă noi? Măcar din când în când. Și nu pentru că e trecut în calendar cum că e ceva de sărbătorit. Ci de dragul vieții.

***********

Dintotdeauna, de când a apărut alcoolul în lume, oamenii au simțit nevoia să bea, ori de câte ori au avut ocazia. Pentru că beția – acest de surogat al fericirii pentru majoritatea oamenilor, e un magnet mult prea puternic pentru a-i rezista atracției. Așa că, dintotdeauna, a te îmbăta, mai ales atunci când ești la un chef, e o condiție obligatorie. Ca să fii ”cool”.

Băutura, de ceva vreme, nu mai e de ajuns, pentru că omul ”cool” vrea mai mult. Așa că drogurile au intrat puternic în civilizația contemporană românească, iar ceea ce acum vreo 20 de ani părea la televizor doar o poveste de speriat părinții, acum e realitate. O realitate de zi cu zi.

Drogați sînt pe tot locul, în fiecare cartier din oraș, pe străzi, în baruri, în licee. Însă în cartierul Dumbrava din Zalău drogații sînt la vedere, nu doar seara, ci și în plină zi, niște zombie stând nemișcați pe băncile din fața blocurilor, așteptând parcă un impuls să o ia într-o direcție sau alta. Și până nu apare impulsul, stau acolo, pe bănci ori pe conductele de gaz metan, ca niște zombie. Seara sînt ceva mai activi, așa că orice persoană, mai ales dacă e de sex feminin, devine centrul atenției lor, atunci când, mestecând cuvintele pe jumătate, se leagă de toți cei care trec pe lângă ei. Așa că mulți, după lăsarea întunericului, renunță la a mai ieși din casă. De frica morților ăstora vii, care stau grămadă, niște carcase umane inerte, care așteaptă un impuls pentru a se ”trezi”.

************

Sînt atât de multe mașini, încât orașul, la ore de vârf, adică de trei ori pe zi (dimineața – când se merge la serviciu, la amiază – când se iese de la școală, și începând cu ora 15.30 – când se iese de la serviciu) devine un mare ambuteiaj, din care scapă cine poate. Și toți știu că e așa, în fiecare zi. Și, totuși, nimeni nu pare a fi dispus la a renunța să folosească mașina, măcar la orele ăstea de vârf, chiar dacă, pentru mulți, de la serviciu până acasă, ori de la școală până acasă,  e distanță de câteva sute de metri. Iar când plouă, mașina se poartă pe post de umbrelă. Așa că orașul devine tot mai sufocant, pe zi ce trece, numărul mașinilor e în continuă creștere, iar fiecare loc în care încape o mașină devine loc de parcare. Și pare că totul a luat-o razna, că nu mai e nimic de făcut, decât să te resemnezi. Ori să aștepți să se construiască străzi suspendate, că poate așa, cine știe, o să se mai descongestioneze traficul auto. Deși, dacă vor apărea străzi suspendate, la cât de mare e fudulia și comoditatea umană, se vor înmulți mașinile atât de mult, încât nici străzile ăstea suspendate nu o să mai fie de ajuns.