”Călin, ceea ce faci tu e foarte fain”, mi-a spus un om de artă, atunci când am creat publicația Sălajul pur și simplu (acum Reporter pur și simplu). ”Dar știi, nu?, că pentru a face ceva frumos, pentru a promova frumosul, cum zici tu, nu o să câștigi, nu o să te sprijine mai nimeni, și o să fie totul pe spatele tău.” Mi-a venit greu să-l cred. Dar a avut dreptate. Promovarea frumosului e o luptă de unul singur, un fel de luptă cu morile de vânt, tu, cel ce vrei să faci ceva frumos, fiind un fel de Don Quijote, dar nu în căutare de aventuri, ci a părții frumoase a vieții, pe care să o arăți lumii, să o scoți la suprafață. Iar singurul câștig e stima de sine.
Acum câțiva ani, Darius Prodan (cel care a creat Proteatru, aducând la Zalău mai multe spectacole de teatru decât în orașe cu tradiție) -, s-a întors acasă cu planuri mari, în ceea ce privește teatrul. Întâi a creat Curtea Artiștilor, acolo unde teatrul a fost acasă, iar Zalău a devenit cunoscut în toată țara. Și gândiți-vă că e vorba despre Zalău, micul oraș despre care toți (aproape) spuneau că este un oraș mort, din punct de vedere cultural.
Acum, Darius a lansat platforma punctultermic.ro, site-ul oficial al campaniei de fundraising (strângere de fonduri) pentru ceea ce va fi (și va fi) prima sală de teatru din Zalău. Sală de teatru la Zalău? Dacă spuneai așa ceva acum câțiva ani, râdea lumea zeflemitor de tine.
Ce mi-a plăcut la Darius a fost (și este) faptul că se bate pentru ideile în care crede. Chiar dacă șansele de izbândă par mici, el își ia lancea (una culturală, desigur) și merge să se bată cu morile de vânt. Și uite că ”bătaia” începe să dea roade. Iar roadele ăstea înseamnă cultură, înseamnă artă, de care e nevoie acum mai mult ca oricând. Pentru că, fără artă, lumea e condamnată la a se transforma într-o turmă inertă, al cărei unic scop în viață este ”papa, caca, papa, caca, papa, caca…”
punctultermic.ro e un punct de cotitură, în ceea ce privește teatrul la Zalău. E nevoie de o sală de teatru, chiar e nevoie. Iar Darius trebuie sprijinit în ceea ce face. Pentru că teatrul, ca orice act artistic, e despre suflet. Iar fără suflet, oamenii nu mai sînt oameni.
