Ziua Comemorării Holocaustului în România, marcată la Şimleu Silvaniei

muzeul-holocaustului-simleuÎn vederea marcării Zilei Comemorarii Holocaustului în Romania, pe 9 octombrie, la Şimleu Silvaniei au loc o serie de activităţi educative, adresate în special tinerei generaţii din România. Directorul Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord, Daniel Stejeran spune că: „Deşi Ziua Comemorării Holocaustului în România, 9 octombrie, coincide atăzi cu Sărbatoarea Sukkot, noi vom încerca să folosim această zi în mod util şi simbolic: prin educaţia oferită tinerilor elevi şi studenţi în „Cortul Invăţăturii şi Educaţiei“.

Expoziţie de grafică şi sculptură

Astfel, cu această ocazie a fost semnat un parteneriat educaţional între Muzeul Holocaustului din Şimleu Silvaniei şi Şcoala de Artă „Ioan Sima“ din Zalău, o
nouă expoziție despre tragedia familiilor evreiești din România în timpul Holocaustului urmând să fie inaugurată astăzi, în interiorul muzeului. Mălina și Diana Mureşan, prof. de artă, respectiv istorie, la acest liceu, au coordonat o echipă de elevi care au încercat să sublinieze prin picturi și sculpturi istoria tragică a Holocaustului în România.
Un al doilea proiect a fost inițiat de către Gheorghe Bancea, directorul Şcolii „Corneliu Coposu“ Zalău Sălaj, care va aduce elevii la muzeu pentru a afla mai multe despre istoria comunităților evreiești din Transilvania de Nord și despre Holocaust în România.
„Acesta este începutul unei serii de proiecte educaționale care vor urma la Muzeul Holocaustului în timpul următoarei perioade de timp.“, a declarat Daniel Stejeran, directorul Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord.
Tot cu această ocazie, sâmbătă, 11 octombrie, un grup de elevi din Bonţida, judeţul Cluj, vor vizita Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord.

Semnificaţii ale Sărbătorii Sukkot

Şi pentru că pe 9 octombrie are loc în acest an şi Sărbătoarea Sukkok, Daniel Stejeran – directorul Muzeului Holocaustului din Şimleu Silvaniei, oferă câteva semnificaţii ale acestei sărbători în traditia iudaică urând Chag Sameach tuturor membrilor comunitatii evreiesti de pretutindeni:
Succot (ebr. םכות – numită şi sărbătoarea corturilor, după numele ei; se celebrează timp de o săptămână începând cu 15 Tishri). Imediat după terminarea Yom Kippurului mulţi începeau construcţia corturilor pentru Succot, care este la patru zile după Yom Kippur. În Diaspora, primele doua zile sunt considerate zile întregi şi la fel şi a opta zi, Shmini Aţeret (ebr. שמיני עצרת), urmată de Simhat Tora (ebr שמחת תורה). Sărbătoarea Succot este mai lungă cu două zile în Diaspora.
În timpul celor şase zile intermediare munca este permisă, păstrându-se totuşi caracterul de sărbătoare, de aceea aceste zile sunt numite hol ha-moed (semi-sărbători) , ca şi la celelalte sărbători. La fel ca celelalte două sărbatori pelerine, Pesah si Şavuot, Succot are câteva denumiri care reflectă semnificaţiile sărbătorii: (1) hag ha-asif (sărbătoarea recoltei)[Ex. 23:16; 34:22]; (2) hag ha-succot (sărbătaoarea corturilor)[Lev 23:39-41; Deut. 13:16]; (3) hag (sărbătoare), pentru a demonstra că într-adevăr este o sărbătoare prin excelenţă şi în cele din urmă denumirea zman simhateinu (vremea bucuriei noastre), care evocă porunca biblică de a fi cu toţi veseli [Deut. 15:14,15].
Succot are un obicei aparte şi anume acela de a construi un cort amplasat fie în curte, fie pe balcon, fie pe o terasă, cort care este locuinţa credincioşilor pe toată durata sărbătorii. Însă elementul central al sărbătorii îl reprezintă cele patru specii de plante (arba minim), care sunt agitate în diferite momente ale liturghiei, conform poruncii biblice de a se veseli în faţa Domnului. Cele patru specii sunt: lulav (ebr. לולב – ramură de palmier), etrog (ebr. אתרוג – chitră), hadasim (ebr. הדסים – trei rămurele de mirt) şi aravot (ebr. ערבה – două ramuri de salcie). A ţine lulavul înseamnă a ţine buchetul acestor patru specii care sunt agitate în timpul liturghiei către cele patru puncte cardinale şi de sus în jos în semn de recunoaştere a omniprezenţei şi suveranitătii lui Dumnezeu asupra universului.
În primele şapte zile are loc o procesiune în jurul sinagogii, însoţită de recitarea imnurilor şi rugăciunilor Hashanot. Refrenul lor este Hoshana (Osana), care înseamnă mântuieşte-ne te rugăm. Doar dacă Succot nimereşte într-o zi de Shabbat nu se face nici o procesiune, doar se recită rugăciuni.
În a opta zi se incantează rugăciuni fierbinţi pentru ploaie, iar următoarea zi, Simhat Tora, marchează sfârşitul ciclului anual al citirii Torei şi începutul unui nou ciclu de lectură. Una din lecturile profetice ale sărbătorii este Zaharia 14, în care se anunţă că toate neamurile vor veni la Ierusalim pentru a celebra împreună Sărbătoarea Corturilor [Zah. 14:16-19].


Susţine
   DONEAZà  
contribuind la promovarea unui altfel de jurnalism!
Orice sumă contează!

Mihai Calin Paval
RO53INGB0000999901462814
ING Bank

      REVOLUT: @calinpaval      

Asociaţia Reporter pur şi simplu
CIF: 27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank

Credem, sincer, că se poate face
jurnalism fără circ mediatic, de oricare ar fi acesta.
Un jurnalism care să promoveze frumosul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *