Multe mașini clasice pe pietonala din Zalău, sâmbătă, 2 martie 2026, la evenimentul organizat de Retromobil Club România. Multe „mașini de mașini”, cum ar spune o vorbă din popor. O adevărată încântare pentru cei pasionați de motoare, și nu numai.
Mașinile clasice au o frumusețe aparte. Fiecare model se distinge prin trăsăturile originale, prin sunetul motorului, prin ținuta la drum. Și nu doar ca estetică, ci și ca motoare, mașinile clasice se deosebesc profund de cele moderne. Asta ca să nu mai vorbim despre plăcerea de a le conduce, despre a simți mașina ca pe o adevărată bijuterie mecanică. Chiar și în cazul modelelor mai simple, cum este Trabantul, de exemplu.
Parada motorizată de la început de lună mai a strâns multe mașini în Zalău, ceea ce a transformat pietonala într-un parc-auto-muzeu. De ce muzeu? Pentru că, în zilele ăstea, mașinile sunt, mai toate, la fel. Greu de spus care e una, care e alta. Și dacă mai pui la socoteală motoarele mici, hibride, mai că îți vine să spui că nu-s mașini. Or fi ele pline de beculețe, cu computere peste computere, cu detalii tehnice stufoase, însă nu au personalitate. Nu au acel ceva care face ca o mașină clasică să îți capteze privirea. Nu au acel ceva care să te facă să vrei să o conduci.
Parada mașinilor clasice de la Zalău a fost mai mult decât o prezentare automobilistică. A fost ca o aducere aminte: „bă, cândva chiar se făceau mașini pe bune!”
