Într-un sat discret din Bihor, aproape necunoscut dincolo de granițele locale, se află un conac care spune o poveste europeană surprinzătoare.
La Ciutelec (Cséhtelek), în apropiere de Oradea (Nagyvárad / Großwardein), un fost conac nobiliar leagă istoria Transilvaniei de familia Rothschild și de începuturile conservării naturii în Europa.
O aristocrație născută din capital
Familia Wertheimstein a făcut parte din acea categorie rară de familii evreiești înnobilate din Imperiul Habsburgic, care și-au construit statutul nu prin tradiție feudală, ci prin capital, educație și integrare în sistemul economic imperial.
Domeniul din Ciutelec (Cséhtelek), apare astfel nu ca o simplă proprietate rurală, ci ca expresia unei transformări istorice majore, momentul în care puterea financiară se transformă în statut social și proprietate funciară.
Alfréd von Wertheimstein și construirea domeniului
Alfréd von Wertheimstein (1843, Viena – 1918, Oradea) a fost nobil și mare proprietar funciar în Imperiului Austro-Ungar. Menționat în sursele publice, în special în arhivele Rothschild Archive, drept ofițer de armată pensionat, Alfréd Edler von Wertheimstein s-a stabilit în comitatul Bihor, unde a devenit mare proprietar funciar și s-a implicat în viața economică locală.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a achiziționat terenurile de la Ciutelec (Cséhtelek) și a întemeiat domeniul modern, cu conac și anexe. Conform lui Szinnyei József, era „birtokos” (mare proprietar funciar) și președinte al comisiei de creștere a cailor din comitatul Bihor.
Rózsika Wertheimstein – între Ciutelek (Cséhtelek) și Londra
Rózsika Wertheimstein nu a fost doar o moștenitoare a unei familii înnobilate din Imperiul Austro-Ungar. A fost o femeie modernă pentru epoca ei: jucătoare de tenis, poliglotă și parte a unei elite europene în care ideile, limbile și culturile se intersectau.
După căsătoria cu Charles Rothschild, ea devine o punte discretă între lumea rurală din Ciutelec (Cséhtelek) și cercurile intelectuale și științifice din Marea Britanie.
Surse istorice arată că provenea dintr-una dintre primele familii evreiești înnobilate fără convertire religioasă, a avut o poziție influentă în cercurile londoneze.
Scriitorul și politicianul Miklós Bánffy o descria ca având o poziție aparte la Londra și o influență reală în chestiuni legate de Ungaria.
Nathaniel Charles Rothschild – pionier al conservării naturii
Charles Rothschild (1877–1923) a fost bancher britanic și unul dintre pionierii conservării naturii. A inițiat primele liste de arii naturale protejate din Marea Britanie și a fondat organizația care a devenit ulterior The Wildlife Trusts. Este considerat una dintre figurile-cheie în apariția mișcării moderne de protecție a naturii.
Prin căsătoria cu Rózsika Wertheimstein, această viziune asupra naturii se leagă indirect de domeniul de la Ciutelec (Cséhtelek), oferind conacului o conexiune discretă cu începuturile conservării naturii la nivel european.
La începutul secolului al XX-lea, Charles Rothschild a ridicat un nou castel pe domeniul de la Ciutelec (Csételek), în parcul conacului socrului său, Alfréd von Wertheimstein. Sursele indică anul 1909 ca reper principal, deși documentele contemporane sugerează că lucrările au început în 1908 și continuau încă în 1910.
O istorie mai veche: de la Fráter la Rothschild
Istoria reședinței din Ciutelec (Cséhtelek) începe cu mult înainte de familia Wertheimstein.
Localitatea a fost dăruită în anul 1608 lui Fráter Pál, căpitan al cetății Sâniob (Szentjobb) și secretar al principelui Báthori Gábor, ceea ce atestă vechimea statutului nobiliar al domeniului.
Fiul său, al doilea Pál Fráter, a luptat alături de I. Rákóczi György și Kemény János, semn că familia era bine integrată în elita militară și politică a Principatului Transilvaniei.
Așezarea a fost distrusă în timpul dominației otomane, iar vechiul conac a cunoscut ulterior numeroase transformări.
Amplasarea reședinței pe un versant explică aspectul său pe două niveluri în partea veche, în timp ce ancadramentele ferestrelor indică intervenții din primele decenii ale secolului al XIX-lea.
Puțin cunoscut este faptul că reședința din Ciutelec (Csételek), are o istorie mai veche decât familia Wertheimstein. Înainte de a deveni parte a unei rețele aristocratice europene, conacul a aparținut familiei Fráter, fiind deja în secolele XVIII–XIX un centru nobiliar local.
Partea sudică a clădirii păstrează structura celui mai vechi conac, extins ulterior și adaptat pe terenul în pantă.
În acest spațiu și-a petrecut copilăria Fráter Erzsébet, soția lui Imre Madách, autorul capodoperei „Tragedia omului” (Az ember tragédiája).
Un conac discret, aproape invizibil
Spre deosebire de alte reședințe aristocratice, conacul din Ciutelec (Cséhtelek) a rămas aproape invizibil în arhivele fotografice ale epocii.
Puținele imagini cunoscute, precum fotografia interbelică atribuită lui Iosif Berman, sugerează caracterul său discret, o reședință a unei elite care nu avea nevoie să fie văzută pentru a fi influentă.
După naționalizare
După naționalizare, reședința și-a pierdut rolul aristocratic, iar ansamblul din Ciutelec (Cséhtelek) a fost preluat de stat. Din 1952, fostul conac a devenit cămin pentru vârstnici și persoane cu dizabilități, o transformare care marchează trecerea de la o reședință a elitei la un spațiu dedicat îngrijirii și solidarității.
Un loc mic, o istorie europeană
Povestea conacului din Ciutelec (Cséhtelek) leagă, într-un mod rar, Bihorul rural, Viena imperială, Londra financiară și începuturile ecologiei moderne, un exemplu remarcabil de conexiune între o comunitate locală din Transilvania și istoria mare a Europei.
Astăzi, dincolo de schimbările prin care a trecut, acest loc rămâne o mărturie tăcută a unei epoci în care destinele locale se intersectau cu marile curente ale istoriei europene, păstrând memoria unor legături ce depășesc granițele și timpul.
