Miroase a brad în holul blocului A29, scara B, din Zalău. Miroase a sărbătoare, iar micul hol a devenit mare, mare, cât o poveste de Crăciun. Miroase a „Hai, să ne bucurăm împreună!”
„A sărbători” e, în primul rând, o stare de spirit. Dincolo de cadouri, mesaje sau orice altceva. E despre lumina interioară, care atunci când e sărbătoare, devine mai intensă. O lumină care se vede cu atât mai mult, cu cât lumea asta se golește, pe zi ce trece, de tot ceea ce înseamnă bunătate, prietenie, emoție, iar urmele de suflet sunt tot mai rare.
În holul blocului A29, scara B, din Zalău, locatarii au creat un loc unde Crăciunul chiar înseamnă sărbătoare. Au pus un brad, un șemineu, decorațiuni, postere, beteală, au împodobit, și la propriu, și la figurat, locul. Dar știți ce e mai frumos? Felul în care au făcut-o.
Merg acolo des, chiar foarte des. Prima oară când am văzut șemineul și bradul, și am simțit mirosul de sărbătoare, un zâmbet larg mi s-a așezat pe față. Și ar fi fost suficient atât, un brad simplu, neîmpodobit. Însă, în fiecare zi, micul hol al blocului mai primea câte o urmă de suflet: un poster așezat atent pe perete, pe ușă; beteala care a transformat balustrada într-o scară către Moș Crăciun; cutiile de cadouri așezate în ordine sub brad, fiecare frumos împachetate… În fiecare seară, atunci când intram în holul blocului, prima și prima dată mă uitam să văd ce au mai făcut locatarii acolo, ce au mai pus pe brad, sub brad, pe pereți. Fiecare lucru nou descoperit a fost ca un cadou. Unul pe care locatarii l-au așezat la vedere cu drag. Și asta e ceea ce face ca magia Sărbătorilor să fie prezentă. Nu doar a împodobi holul blocului, ci a adăuga câte ceva în fiecare zi. Un fel de a face frumosul să fie și mai frumos. Un fel de a spune, fără cuvinte, „Hai, să ne bucurăm împreună!”
Lumea asta e una cu „roboței” care se hrănesc cu clișee și ură socială, unde „a-ți iubi aproapele” a ajuns să fie un fel de blasfemie socială. Și, totuși, într-un bloc din Zalău locatarii au ales să fie acolo, unii pentru ceilalți. Locatarii au ales să fie oameni. Ce frumos!
Micul hol al blocului miroase a sărbătoare. Datorită oamenilor. Datorită urmelor de suflet așezate la vedere.
