Ca un fel de lumânare aprinsă, timid, dar cu sufletul larg deschis, într-o mare de umbre gri, în care ura și răutatea sunt atent și cu grijă cultivate în lumea zilelor noastre. Așa ar putea fi descris, la rece, concertul celor de la Mission M, pe care câțiva oameni, de confesiuni diferite, din localități diferite, l-au dus cu ei în Sălaj: Șimleul Silvaniei, Jibou, Zalău.
La cald, ceea ce s-a întâmplat duminică, în Zalău, în ziua alegerilor, a fost unul din cele mai frumoase concerte stradale la care am fost prezent.
Am auzit muzica înainte să îi văd. Aveam ceva treabă de rezolvat, așa doar am trecut pe lângă ei. Apoi, alte treburi de rezolvat m-au dus tot pe lângă oamenii ăștia care își cântau sufletele. De data asta m-am oprit. Și i-am ascultat până au terminat de cântat.
O claviatură, un acordeon, o chitară, și câteva elemente de percuție. Atât a fost partea instrumentală. Și, ca un glob de lumină, vocile foarte frumos armonizate. O undă muzicală extraordinară.
Au cântat și în maghiară, și în română. Însă, dincolo de cuvinte a fost mesajul. Unul puternic, ușor de simțit, de înțeles. Asta datorită sincerității cu care au cântat. Iar sinceritatea e o condiție esențială atunci când vrei să deschizi ușa către acea lume pe care vrei să o arăți și altora. Nu contează natura acelei lumi, fie aceasta religioasă sau nu. Dacă ușa asta se deschide cu sufletul, nu ai cum să nu vrei să intri, să vezi despre ce e vorba. Cei de la Mission M își spun misionari. Și, văzându-i, ascultându-i cum își cântă sufletele, cuvântul „misionar” a avut o altfel de încărcătură. Una în care mesajul din muzica lor a fost palpabil.
Și știți ce a fost extraordinar la concertul stradal al celor de la Mission M? Frumusețea simplității cu care au cântat. Nu neapărat pentru ei, nici pentru public. A fost, mai mult, un mesaj pe care l-au transmis către acea parte a vieții care înseamnă lumină. Acea parte a vieții în care crezi că totul e posibil. Acea parte a vieții în care ura lipsește cu desăvârșire, iar sufletul e peste tot și toate.
Da, a fost, fără doar și poate, unul din cele mai frumoase concerte stradale la care am fost prezent. Datorită muzicii. Datorită luminii din muzică.
