Alegerea culorii preferate

Când am căzut pe pământ
am adus cu mine nimic sfânt,
doar semințe de emoții și iubire
și pe mine, ascuns la vedere în privire,
dezgolit de ceruri, de inexistențe,
iar zâmbetul l-am încropit din secvențe
de muzică interioară.
De unde să fi știut că o să mă doară?

De la început mi-a fost dor de tine,
de strângeri de mână clandestine
mascate în umbre desenate pe perete,
cărări către lumile mele secrete,
strălucindu-mi stele de dincolo de visare,
de dincolo de absențe, de uitare,
de dincolo de lumea mea interioară.
De unde să fi știut că o să mă doară?

Sufletul și-a ales singur culoarea preferată,
un câmp de iubire cu cămașă înflorată.
”Fii liber!”, mi-a strigat, ”Zboară! Zboară!”
Și atunci am știut că n-o să mă mai doară.


Susţine
   DONEAZà  
contribuind la promovarea unui altfel de jurnalism:

Asociaţia Reporter pur şi simplu
CIF: 27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank

Credem, sincer, că se poate face
jurnalism fără circ mediatic, de oricare ar fi acesta.
Un jurnalism care să promoveze frumosul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *