E o degringoladă totală în societatea românească, soră cu haosul, și mulți, prea mulți aruncă cu pietre la unison, în funcție de ”ținta” indicată de numeroșii specialiști în orice ai României. Mai nou, de când cu coronavirusul ăsta, ținta e formată din personalul medical, cel care, până nu demult, era considerat erou. Acuma, că au început să vorbească despre ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate, în pofida indicațiilor prețioase cum că nu-i bine să spună lucrurilor pe nume, ci doar așa cum li se spune că e, personalul medical nu mai e erou. E o țintă mobilă. Iar mulțimea (în general pe facebook), bucuroasă că are în cine să arunce piatra, o face cu atâta aplomb, de zici că medicii, asistentele, infirmierele s-au transformat, brusc, în vrăjitoare. Iar societatea civilă, în care densitatea de moraliști și experți în toate e atât de mare încât nu mai e loc nici măcar să arunci un ac, se bulucește să ia locul vechilor inchizitori din Evul Mediu, fiindcă, nu-i așa?, e ușor să arăți cu degetul și să condamni.
Martor la haosul din sistemul de sănătate românesc, îmi tot revine în minte declarația cu voce tare a unuia dintre cei mai lăudați și scoși în față dintre miniștri guvernului ”meu”, luptător pe baricada democrației: „Educaţia și sănătatea NU SUNT PRIORITĂȚI! Prioritatea zero trebuie să fie sectorul privat”.
Ce ar mai fi de spus?
