Fiecare sfârșit
își dezvelește straturile timpului
în fiecare din bătăliile pierdute
O inimă ruptă în bucăți
își împarte tresăririle la fel ,
chiar dacă nu mai vrei să doară
Păsările timpului
stau pe aceeași cruce
de fiecare dată când pleacă
Rugul arde la fel
și iubiri pierdute și regăsiri
rănind, vindecând, rănind, vindecând
În înaltul visării
cortina cade fără zgomot
ascunzându-ți evadările secrete
Realitatea ți se vinde la bucată
inventând reguli, cadențe și destine
însă unii deschid ochii, preluând controlul
Ochii inocenței
sînt întotdeauna larg deschiși
libertatea nu e opțiune, e însăși viața
