Cum tac, cum îți cânt…

Închid ochii, uneori, când răsare luna,
și-o-mbrățișez tăcut, la fel ca-ntotdeauna,
rătăcind și aici și dincolo de nori,
iar sufletu-mi se-mparte în mii de culori.

Mă pierd și m-ascund în lumina-ți fierbinte,
se zbat simțăminte mai presus de cuvinte,
și tac, și te las să mă vezi făr de pământ.
Îmi auzi tăcerea, m-auzi cum îți cânt?

Mă vezi cum de jos în sus mă preling
să mă transform în cer, să pot să te-ating?


Susţine
   DONEAZà  
contribuind la promovarea unui altfel de jurnalism:

Asociaţia Reporter pur şi simplu
CIF: 27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank

Credem, sincer, că se poate face
jurnalism fără circ mediatic, de oricare ar fi acesta.
Un jurnalism care să promoveze frumosul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *