”Totul a început de la o simplă ecologizare, acum trei ani, într-o zonă pe care lumea din oraș o evită. Atunci am observat cât de mult își doresc atenție acești copii”, spune Eugenia Ilinca. Și, de atunci, s-a implicat în viața acestor copii, care trăiesc în condiții foarte grele, într-un bloc de tip familist, cu o singură cameră și baie comună. Cum? Organizând tot felul de activități cu ei, urmărind să fie înscriși la școală, verificându-le temele, ajutându-i nu doar cu sfaturi, ci concret, atât cât a putut, din donații. Iar copiii i-au răspuns nu doar acceptând-o ca pe una de-a lor, ci spunându-i că, atunci când o să fie mari, vor să fie ca și ea.
E o lume în care se construiesc garduri, la propriu, între oameni. Din grija (cică) față de ”aproapele”. E o lume în care ura socială a juns la cote alarmante. Iar în această lume există oameni (puțini, e drept, dar există) care dărâmă gardurile sociale, care întind o mână de ajutor, necondiționat. Oameni pentru care a-ți iubi aproapele nu e doar un slogan, un clișeu. Există oameni pentru care a face bine nu se rezumă doar la sărbători, ci oameni care fac asta din dorința de a le întinde o mână de ajutor celor marginalizați, defavorizați, din convingerea că pot face lumea asta mai bună. Iar ca să faci bine, ca să schimbi în bine ceva, trebuie să începi cu lumea din imediata ta apropiere. Acești oameni sînt, până la urmă, cei care dau un sens noțiunii de umanitate. Unul din acești oameni este Eugenia Ilinca, din Șimleu Silvaniei.
”Încerc de trei ani să mă ocup de educația lor, prin acțiunile făcute împreună. Mă gândesc chiar să consiliez părinții. Vreau să le întind o mână de ajutor acestor copii, să îi fac să înțeleagă că educația este fundamentală pentru dezvoltarea lor”, spune Eugenia. Și chiar dacă a fost singură în tot demersul ăsta, a reușit să strângă donații, colaborând mai ales cu Grupul femeilor din Irlanda, care le trimit copiilor, chiar în zilele acestea, câte un pachet personalizat. Și tot pentru acești copii, din banii donați de Grupul femeilor din Irlanda vor fi cumpărate haine și ghete.
Iar asta nu e totul. Din banii strânși din donații vor începe, la primăvară, lucrări pentru izolarea acoperișului blocului în care locuiesc cei 47 de copii. Apoi urmează băile.
Anul acesta, în luna octombrie, Eugenia Ilinca s-a gândit să dea o formă acțiunilor. Și pentru că tot vine Crăciunul, a inițiat proiectul ”Dăruiește un zâmbet de Crăciun”, în care a implicat Primăria, Crucea Roșie, Centrul de Informare Turistică și școli din Șimleu Silvaniei.
A face bine, a-ți iubi aproapele, necondiționat, face lumea asta mai frumoasă. Și înseamnă enorm să îți dedici viața (sau o parte din viață) actelor de binefacere. Însă și mai mult contează cum faci asta. Adică poți să o faci din obligație, de dragul imaginii ori pentru că ”așa trebuie” de sărbători. Sau poți face asta din convingere, cu zâmbetul pe buze. Așa cum o fac oamenii cu adevărat frumoși, oamenii cu suflet mare. Unul din acești oameni e Eugenia Ilinca.
Bravo Eugenia 👏👏 Felicitari pentru initiativa, noi Grupul Femeilor din Irlanda te sustinem in continuare cu cat putem 🤗 avem nevoie de mai multi oameni ca tine care se implica in astfel de situatii, mult success in continuare🤗