Eveniment muzical de excepție: Celelalte Cuvinte, concert în Rock’n Roll Center Zalău

Celelalte Cuvinte e cea mai bună trupă pe care a dat-o vreodată muzica românească. Punct. Oricât de mult ar dezbate unii sau de alții, cunoscători sau nu al fenomenului rock românesc, pentru mine lucrul ăsta e sigur. Și o mai spun o dată: Celelalte Cuvinte e cea mai bună trupă pe care a dat-o vreodată muzica românească. Și, dacă stau să mă gândesc, trecând în revistă trupele rock din toată lumea pe care le-am ascultat (și-s foarte multe), Celelalte Cuvinte e, fără doar și poate, în topul clasamentului.

Îmi aduc aminte de discul de vinil, pe care mama, care avea ceva cunoștințe pe la librărie, mi l-a adus acum mulți ani. Așa am rugat-o: să vorbească cu vânzătoarea de la librărie să-mi pună deoparte câte un disc de fiecare dată când apare ceva nou. L-am luat și m-am uitat la el, un disc care avea niște pătrățele colorate pe copertă și două cuvinte – Celelalte Cuvinte, apoi l-am pus pe platanul pick-up-ului și am dat drumul muzicii.

Țin minte și acum senzația pe care am avut-o nu doar în timp ce ascultam discul, dar mai ales după ce muzica a lăsat locul liniștii, doar zgomotul sec al acului, aflat la capăt de disc, mai scoțând câte un scârțâit: ”Ce-a fost asta?! Ce face omul ăla la bass? Ce face omul ăla la tobe? Se poate cânta la clape și așa și să sune mai rock decât ai putea crede? Ce-i cu vocea asta, ce-i cu solo-urile ăstea nebune de chitară? Cine-s oamenii ăștia?”.  

Deși eram la curent și ascultasem destul de multă muzică rock, atât românească și străină (asta, e drept, mai puțină, că nu prea era voie, în acele vremuri, în 1987), de puține ori am fost luat pe sus de muzică în așa fel încât să pun din nou discul și să mai ascult o dată muzica înregistrată pe stratul de vinil. Iar asta pentru că, pentru prima dată, o trupă de rock românească cânta altfel, un progresiv cum nu mai auzisem până atunci, unde tobele nu țineau ritmul, ci creau o muzică nebună, complexă, unde bass-ul nu ținea ritmul, ci crea o partitură muzicală separată, dar împletită perfect cu imaginea muzicală de ansamblu. Cât despre clape, s-a dus naibii stereotipul cu care eram obișnuit, și anume acela că clăparul doar umple spațiul gol. De data asta, clapele erau la înălțimea sunetelor chitarei. O chitară care m-a dat pe spate la primul solo, și care m-a cucerit total: ”aha, deci așa se cântă la chitară…”. Cât despre voce, era total diferită de ceea ce știam câ înseamnă o voce rock, un timbru special, inconfundabil, original. Iar toate astea au creat o imagine de ansamblu muzicală extraordinară, senzațională chiar, rescriind istoria muzicii rock a lumii și așezând trupa asta senzațională acolo unde îi e locul: în topul muzicii rock.

Călin Pop – voce, chitară, Marcel Breazu – bass, voce, Leontin Iovan – tobe, Tiberiu Pop – clape și Ovidiu Roșu, muzicienii ăștia autentici, au venit la Zalău să lanseze albumul “Electric Live”, care cuprinde piese care i-au făcut pe cei de la Celelalte Cuvinte să fie ceea ce sunt: muzicieni de excepție. Muzicieni care au concertat în Rock’n Roll Center Zalău și au subliniat, prin muzica lor, să rămână pentru aducere aminte: cel mai ”tare” concert rock care a avut loc vreodată în Zalău.

Acuma, când vorbești despre un concert, te gândești, în primul rând la cei care concertează. Însă niciun concert n-ar fi posibil fără cei care îl organizează. În cazul de față  Rock’n Roll Center Zalău. Și când spun Rock’n Roll Center Zalău, spun Nelu Brîndea și Tudor Bolgar, cei care au organizat la club zălăuan mai multe concerte decât au organizat toate instituțiile sălăjene la un loc. Așa, ca statistică, într-un an au fost organizate 73 de concerte. 73! Asta ca să vă dați seama ce mult înseamnă pentru peisajul muzical live clubul ăsta, un club care dacă nu ar fi existat, Zalăul ar fi fost mult mai sărac. Pentru cei de la Rock’n Roll Center Zalău: Respect!

Concertul trupei Celelalte Cuvinte a fost posibil prin implicarea financiară directă a lui Nelu și Tudor, în jurul cărora s-au mai strâns niște oameni, care, prin contribuția financiară a fiecăruia în parte, au făcut ca acest concert să poată să aibă loc.

E greu să faci o cronică de concert, atunci când per scenă, în fața ta, niște muzicieni extraordinari împart cu tine muzica pe care au creat-o și care a scris, și scrie, istorie. Atunci când pe scenă sunt niște muzicieni, așa cum sunt cei de la Celelalte Cuvinte, nu poți decât să fii bucuros că poți să-i asculți live, și nu din alt motiv, ci pentru că experiența muzicală pe care ți-o oferă oamenii ăștia e una de excepție. Ca atare, n-am să înșir titlurile pieselor cântate, nici n-am să scriu ce înseamnă o piesă sau alta. Însă trebuie să menționez că partea de final a concertului, atunci când discul de vinil din 1987 a prins viață, a fost una memorabilă, intensă, și am cântat, așa cum cântam de fiecare dată când le ascultam, acum mulți ani, împreună cu Călin Pop, versurile pieselor Dacă vrei, Un sfârșit e un început, și am simțit la intensitate maximă capodopera La ceas târziu. Și când spun capodoperă, chiar asta vreau să spun, piesa asta e atât de ”la superlativ” compusă și cântată, încât nu poți decât să-ți pleci capul în semn de respect în fața membrilor trupei. Muzicieni care au cântat pe scena din Rock’n Roll Center Zalău cu aceeași nebunie și intensitate ca în 1987, o nebunie care m-a luat pe sus încă de prima dată când i-am ascultat pe discul de vinil pe care l-am primit în urmă cu mulți ani, atunci când discul ăsta a rescris tot ceea ce știam despre muzica rock.   Celelalte Cuvinte, lansarea albumului “Electric Live” în Rock’n Roll Center Zalău – un concert, un eveniment muzical de excepție!