De la nouă ceruri distanţă de lumea care are rol de gazdă pentru suflete se vede altfel, iar dansul norilor are efect halucinogen, dându-ţi senzaţia de plutire.
Fluturele de noapte,
pentru că nu ne cunoaştem încă,
îmi face cadou o pereche de aripi
luate din decorul scenei unei lumini ciudate,
aripi-punte peste nelinişte.
Atingerea ar transforma-o în strigăt.
Zbor…
Fluturele de noapte,
acum confidentul meu,
se transformă în spectator celest,
iar eu trec puntea fără a mai plăti
bănuţii luntraşului mistic.
Mai am puţin şi ajung,
îi cer sufletului să mă adoarmă,
mă învelesc cu aripile primite cadou de nemurire
și las fereastra simţurilor deschisă.
Adorm în susurul izvorului numit…
Ca să învăţ să trăiesc din nou,
de undeva de departe,
în lumina ce
inevitabil
va deveni muza aripilor
primite de la un fluture de noapte bezmetic
(oare cât timp va mai putea să zboare?)
se conturează
gândurile mele transpuse
în fantezie străvezie.
