„Când o să fiu mare…” pare atât de departe când ești copil.
Oamenii (pentru că așa au fost învățați) au luat-o pe urma filelor de calendar, înlocuind un anotimp cu altul, o aniversare a zilei de naștere cu alta, un prieten cu altul, o iubită sau un iubit cu altul. Într-o zi, privindu-se în oglindă, unii realizează adevărul crunt: nu sînt cel ce-am vrut să fiu, nici măcar nu știu cine sunt, nu știu ce vreau să fac, nu știu dacă mai pot să fac. Aceștia sînt cei care-și pun întrebări. Restul… Dintre cei care-și pun întrebări, cei mai mulți trec foarte ușor peste imaginea din oglindă, așezându-și întrebările, la fel ca pe niște fotografii vechi, în alb și negru, în albumul cu ”a fost odată”.
Câteodată, unii, foarte puțini, își creează scenarii în care ei sînt actorul principal, și nimic nu le stă în cale. Și își promit că nu o să lase niciodată să treacă pe lângă ei clipele, niciodată n-o să întoarcă spatele prietenilor, o să fie întotdeauna îndrăgostiți, o să iubească cu toată ființa, o să dăruiască și o să accepte zâmbind ceea ce le va fi dăruit cu drag. Și, mai presus de toate, nu o să lase „cum ar fi dacă” să le fure viața. O să facă ce simt, o să-și asculte strigătul lăuntric, nu o să mai permită filelor de calendar să le dicteze încotro s-o ia și nici n-o să mai lase ritualurile și prejudecățile lumii să-i transforme în ceea ce nu-s.
Omul normal nu își pune întrebări, doar se supune prejudecăților, clișeelor, goanei după înavuțire, împinsului de la spate. Așa că ție, cel care vrei să vezi și dincolo de ce ți se spune că trebuie să vezi, cel care îți asculți propria ființă mai mult decât atotputernicul ”așa trebuie!”, s-ar putea să ți se spună că ești nebun.
Și ce dacă lumea îți spune că ești nebun, atunci când nu ești ca ceilalți, când n-ai vrut să te supui regulilor lumești? Fii nebun, fii liber, ascultă-te pe tine, lasă-i pe ceilalți să fie așa cum au fost învățați să fie. Oricum nu pot să înțeleagă decât ceea ce au fost programați să înțeleagă. Tu nu ești al lor, așa cum nici ei nu sunt ai tăi. Lasă-i pe cei normali să își așeze fotografiile în alb și negru în albume frumos și atent organizate pe zile, luni, ani, reușite sociale. Tu, cel nebun, trăiește-ți viața cât mai frumos cu putință.
