În bătălia “de-a scuipatul unul pe altul” a politicienilor, omul de rând devine victimă colaterală

Deschizi televizorul – politică. Deschizi ziarul – politică. Mergi pe stradă – politică. Parcă a înnebunit lumea. Bineînțeles, nimeni nu face politică, în afară de mercenarii din partide, și toți, cu un aer de “vezi, bă, ce înălțat spiritual sunt” zic că ei nu fac politică, fiindcă politica e o curvă. Dar toți sunt pe lista de așteptare, în speranța că ea, curva, o să-i includă și pe ei pe agenda zilnică de lucru. Și asta nu din dorința de arăta ce potent e unul sau altul, ci fiindcă întotdeauna e de câștigat de pe urma politicii, de unde și bătăliile zilnice care se dau între politicieni. Sigur, ei zic că fac asta pentru popor, pentru că atâta de mult iubesc ei, politicienii, poporul, că nu le mai e de ajuns un cont într-o bancă, trebuie să-și deschidă conturi și în alte bănci, pluc că mai sunt mașini de cumpărat, case de construit, amante de întreținut, prieteni de recompensat sau familii de pus în posturi calde și grase. Și totul se învârte în jurul politicii, iar în bătăliile murdare create de politicieni nu se mai ține cont de nimic – se distrug vieți, se arestează doctori, profesori, casieri care au uitat să-ți dea restul, se aruncă cu noroi în toți și în toate. Evident, pentru că, exact invers decât ar fi firesc și de cum se întâmplă în țările care mai păstrează, oarecum, aparența corectitudinii, în România ești vinovat, până la proba contrarie. Vinovat de ce? Nu contează, de orice. Ai furat o găină, faci câțiva ani de închisoare. Ai furat juma’ de țară, devii șef de partid, ministru, premier, președinte. Cât rahat există în lumea asta! Ăia care până nu demult furau pe față și își făceau jocurile murdare la vedere, că de aia au fost la putere, strigă că ăștia de acum sunt hoți și corupți. Ăștia care acum fac ce făceau ceilalți înaintea lor strigă că cei de dinainte au furat tot, iar ei nu mai au ce fura, și că o să le arate ei celorlalți, evident, doar o scenetă pentru proști. Pentru că, de fapt, politica e o afacere, pentru politicieni nu contează nimic altceva decât cum să facă cât mai mulți bani, în cât mai puțin timp, fiindcă timpul trece și vin alegerile, și, oricum, ei nu sunt altceva decât niște pioni pe o tablă de șah – jucătorii nu au niciodată numele la vedere. Tu, omul simplu, nu ești altceva decât o victimă colaterală în batălia “de-a scuipatul unul pe altul” a politicienilor. Și, ce e mai rău, ne-am întors mult în timp, cu securiști vechi și noi, cu poliție politică, cu procurori pe post de inchizitori, a căror directivă e să instaureze teroarea, fiindcă un popor speriat e ușor de ținut sub control, iar bunul simț a dispărut cu desăvârșire. Nu mai există viață privată, serviciile așa zis secrete îți umblă cu bocancii murdari de noroi prin viață, zâmbindu-ți, de sus, sarcastic. Însă, dacă printr-o minune sau dezastru natural, sau nu, ar dispărea banii, iar toți ăștia de se dau potenți ar rămâne pe cont propriu, fără lachei pe care să-i poată plăti, ar fi gunoiul umanității, nu cred că ar rezista nici măcar o săptămână. Iar ăștia sunt cei care ne conduc pe noi.