Incursiune în istorie: 80 de copii, patru zile, două țări, patru localități

excursie_slovaciaZvolen, Banská Bystrica (Slovacia), Auschwitz, Birkenau (Polonia). Ăstea au fost locurile vizitate de elevi de la unități de învățământ din Zalău, în cadrul unui proiect din care fac parte Colegiul Național „Silvania”, Liceul Pedagogic „Gheorghe Șincai” și Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”. Care este contextul în care a fost generat proiectul?

Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. 70 de ani în care omenirea ar fi trebuit să învețe ceva. A învățat? Nu prea, războaie au loc tot timpul, în toată lumea. Acuma, rostul excursiei ăsteia a fost tocmai de a-i sensibiliza pe elevi cu privire la ce înseamnă războiul, și aici nu e vorba despre arme, soldați ori victorii în luptă, nici chiar despre eroi. Aici e vorba despre ce rămâne în urmă, după ce toate ăstea se termină. Și dacă actualii elevi, viitori, poate, decidenți, n-o să mai vrea asta, poate că războiul va fi doar un cuvânt în dicționar ori un subiect pentru un film de ficțiune.

Deocamdată, înaintea începerii evenimentului propriu-zis, și anume expunerea în fața presei a ceea ce a vrut să însemne pentru copii excursia asta prin istoria războiului care a angrenat o lume întreagă, atmosfera a fost oarecum destinsă. Foștii elevi ai dirigintelui Abrudan, actualmente elevi de liceu, nu aduc deloc cu elevii de acum câțiva ani, când, pe lângă că nu aveai voie să gândești, trebuia să stai în poziție de drepți în fața profesorului, cel care, de cele mai multe ori, era un simplu comandant de pluton. S-au schimbat în bine relațiile dintre profesori și elevi? A devenit profesorul mai apropiat de elevi, un fel de prieten mai mare, așa cum ar trebui, de altfel, să fie?

excursie_slovacia_1Cimitire militare

La Zvolen se află cel mai mare cimitir militar românesc, acolo unde cei 10.384 de soldați români uciși în lupte au devenit amintire, în cel mai sângeros război cunoscut vreodată de omenire. „Pe un postament impunător, cu o deschidere de aproape 50 de metri, este așezată o lucrare plastică din beton, placată cu marmură albă. Deasupra se află o coroană imensă, sculptată în piatră, o coloană de lauri. Mi s-a părut extraordinar de frumos și de bun-simț, mai ales modul în care este îngrijit acest cimitir, care arată impecabil”,  a descris Abrudan, directorul Școlii „Mihai Eminescu”, unul dintre profesorii însoțitori, locul cu pricina. După un moment de reculegere, fiecare după trăirea lui (chiar, oare ce înseamnă pentru un copil momentul de reculegere?), a urmat Banská Bystrica, un oraș cu 80.000 de locuitori, în mijlocul căruia se află un obelisc de marmură neagră pe care scrie în limba română „Glorie ostașilor români căzuți pentru eliberarea Cehoslovaciei”. Și acolo au fost depuse coroane de flori. Sigur, pentru profesori, momentul a avut rostul lui, pentru elevi, însă, toate ăstea sînt doar povești, și ar fi bine să rămână doar atât. „Vouă ce v-a plăcut?” Căutând printre amintiri, răspunsul copiilor nu a fost legat de morminte, coroane de flori, chiar dacă au fost și ăstea importante, lor le-au rămas în memorie străzile frumoase din oraș, ca din filme. Și, dacă stai să te gândești, așa e și normal. Frumosul ar trebui să fie cel care să-i atragă pe copii, iar partea urâtă a istoriei, respectiv războiul, să fie scos în afara mentalului colectiv.

excursie_auschwitzAuschwitz – Birkenau

Toată lumea a auzit de lagărele naziste, iar imaginile de acolo n-au cum să nu te impresioneze. Doar dacă ai o rotiță lipsă, la fel ca cei care au inventat locurile acelea ale morții. Urmând același scenariu ca la cimitirele militare, s-au depus și aici coroane de flori. Aici, însă, sălăjenii s-au întâlnit cu un pluton de sodați americani, dintre care unul, Andrei,  e de origine română, din Sibiu. Așa că, după prezentarea de rigoare, sălăjeni și americani s-au pozat și au depus coroane de flori împreună, iar asta a fost, zic cei care au fost de față, un lucru deosebit pentru ei. Dacă stai să te gândești, faptul că soldații americani depun coroane de flori, în loc să tragă în stânga și în dreapta, așa cum ne-au obișnuit de-a lungul timpului, chiar e un lucru deosebit. Cât despre lagărele de concentrare, fiecare elev a simțit în felul lui: „Mie mi s-a părut înfiorător, nici n-am vrut să intru acolo”, a spus unul dintre elevi, scuturându-și, parcă, amintirile legate de imaginile de acolo. „Nu știu, mie mi s-a părut imens culoarul ăla dintre paturi, parcă nu se mai termina, cu paturile ălea pe care erau așezați papucii celor care au fost închiși cândva acolo. Pe mine chiar m-a impresionat”, a spus un altul.

„Absolut exemplar comportamentul elevilor”

abrudan_conferinta„Cred că a fost o lecție patriotică importantă și cu efecte maxime, iar copiii au avut un comportament absolut exemplar”, conchide Abrudan, în încheierea evenimentului. Aruncând o privire în jur, și mai ales întrebând elevii care au fost acolo, excursia asta prin timp nu a fost degeaba, fiecare a rămas cu ceva de acolo, în funcție de trăirile fiecăruia. Mai ales că toți s-au simțit bine, și, până la urmă, rostul unei excursii e să te facă să te simți bine și să rămâi cu ceva la întoarcere. Și, dacă printre amintirile legate de „A fost super. Ne-am culcat târziu și ne-am distrat. De abia aștept să mai merg” se strecoară și ideea că războiul e ceva ce n-ar mai trebui să existe, cu atât mai mult e un pas important făcut în a arunca războiul la groapa de gunoi a omenirii. Cât de mult au perceput copiii toată treaba asta ca o lecție patriotică, e greu de spus, fiecare percepe lumea în felul lui. Totuși, încet-încet, educând copiii și ajutându-i să învețe din istorie câte ceva, lumea o poate lua într-o direcție bună – o lume fără război.


Susţine
   DONEAZà  
contribuind la promovarea unui altfel de jurnalism!
Orice sumă contează!

Mihai Calin Paval
RO53INGB0000999901462814
ING Bank

Asociaţia Reporter pur şi simplu
CIF: 27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank

Credem, sincer, că se poate face
jurnalism fără circ mediatic, de oricare ar fi acesta.
Un jurnalism care să promoveze frumosul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *