Zboară rând pe rând
îngeri cu aripi prelungi,
o plutire crepusculară
printre cei cu zâmbet
și cei plângând.
Nu poți să-i vezi zburând,
doar să le simți
adierea aripilor albe
mângâind dureri și vise deșarte.
Îi auzi respirând?
Îi simți vibrând,
apropiindu-ți-se de suflet
ca și cum ar pluti
între privirea-ți uimită
și inima-ți nebunește bătând?
Închide ochii,
apoi șoptește-mă,
și cheamă-mă
ca pe îngeri.
și ai să mă vezi așa cum sînt.
