În mulți ani de presă, e prima oară când de la instituțiile subordonate Consiliului Județean Sălaj, comunicatele de presă încep, toate, cu: ”Cutare, instituție subordonată Consiliului Județean Sălaj…”.
Toată treaba asta cu formularea comunicatelor nu ar fi, neapărat, o problemă în sine, poate să țină de un regulament interior. Însă mai e un amănunt care cam dă fiori, și anume cenzura.
Ce înseamnă cenzură? Conform dex-ului: ”Control prealabil exercitat asupra conținutului publicațiilor, spectacolelor, emisiunilor de radioteleviziune și, în anumite condiții, asupra corespondenței și convorbirilor telefonice”.
Cum anume funcționează cenzura la Consiliul Județean Sălaj? Simplu, instituțiile subordonate sînt obligate ca toate comunicatele să fie trimise întâi la Consiliu, și doar după ce primesc încuviințarea, putând fi trimise în spațiul public.
Da, dacă întrebi o să ți se spună că nu de asta se trimit comunicatele la ”centru”, pentru a se primi încuviințarea de a fi date mai departe. Dar, atunci, care e motivația, pentru a se verifica greșelile de punctuație? De ce până nu demult nu era nicio problemă în a se da comunicate, instituțiile fiind lăsate să își facă treaba, iar acum e neapărată nevoie de control?
Oricât ai învârti-o, toată treaba asta se traduce prin ceea ce înseamnă cenzură.
Poate că cenzura nu mai sperie pe nimeni, într-o lume în care spălatul pe creier a devenit o rutină, iar restricțiile și condiționările de tot felul sînt privite ca normalitate. Însă cenzura înseamnă suprimarea libertății de exprimare. Și chiar dacă, la început, când se aplică în doze mici, nu pare periculoasă, este.
Acuma, dat fiind că și la Primăria Șimleu Silvaniei se întâmplă cam tot același lucru, se pune o întrebare simplă, logică și firească: e pe linie de partid? Dacă nu, e vorba doar de apucături cu nuanțe dictatoriale? Și într-un caz și în altul, e greșit. Iar cei care se ocupă de imaginea partidului ar trebui să facă ceva, pentru că nu asta înseamnă liberalism. Și nu doar din respect pentru partidul istoric, ci și pentru viața politică, care se duce, tot mai tare, în cap.
De ce se duce politica românească în cap? Pentru că partidele, toate, sînt la fel. Sau, cum spune o vorbă din popor: ”Aceeași Mărie, cu altă pălărie”. Însă, pe lângă cei puși doar pe căpătuială, pe lângă oamenii ”de umplutură”, în fiecare partid există și oameni integri, onești, de caracter. Și de la ei se așteaptă schimbarea în bine. Altfel, în scurt timp, lumea și tot ceea ce înseamnă libertate o să se ducă naibii.