Marca Huta (Bulyovszkytelep în maghiară, Bojovské în slovacă): O eroziune a patrimoniului în inima Țării Silvaniei

Situată în inima regiunii Țara Silvaniei, Marca Huta, aflată la altitudini între 550 și 650 de metri, este astăzi un simbol al defrișărilor care amenință să distrugă un peisaj istoric și bogat. Deși este înconjurat de păduri vechi, acest sat din vestul județului Sălaj reflectă o realitate sumbră: pierderea accelerată a pădurilor într-unul dintre județele cu cea mai redusă suprafață împădurită din România.

Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, Sălajul deține doar 0,44 hectare de pădure pe cap de locuitor, o cifră alarmant de mică comparativ cu județele învecinate. Din momentul Revoluției, suprafața împădurită a județului a scăzut drastic, afectând atât biodiversitatea, cât și modul de viață al locuitorilor.

Fondat în 1903 prin colonizarea slovacilor aduși să defrișeze și să cultive terenul, Marca Huta a fost scena unei comunități vibrante, marcând începutul unei ere de prosperitate economică și culturală. După deschiderea școlii în 1935, educația a devenit accesibilă, cu Vesa Viorel și mai târziu Ela Populova ca învățători. Se estima existenţa a 60-70 de familii.

La Marca Huta cursurile s-au întrerupt un timp din lipsa cadrelor didactice, reluându-se după 1944 în casa lui Ferenci Anton şi apoi în casa lui Honceac Ioan până în anul 1961, când s-a construit noua clădire şcolară. Elevii din clasa a V-a urmau Școala generală la Șinteu sau la Marca.

Cu toate acestea, după 1944, numărul slovacilor a început să scadă, mulți emigrând în Slovacia sau în alte părți ale țării în căutarea unui trai mai bun. Astăzi, în Marca Huta trăiesc aproximativ 14 persoane, gardieni ai moștenirii rămase.

Ceea ce a fost cândva un loc pitoresc și plin de viață este acum aproape părăsit, un simbol al consecințelor neglijenței mediului și al exploatării necontrolate. Pădurile sale, odinioară luxuriante, sunt acum din ce în ce mai rare. Această pierdere nu doar că erodează biodiversitatea, dar și cultura și istoria unei comunități strâns legate de pământul pe care l-au locuit strămoșii lor. Este vital ca autoritățile locale și naționale să intervină pentru a opri această degradare și pentru a restaura echilibrul natural al zonei, înainte de a fi prea târziu.


Susţine
   DONEAZà  
contribuind la promovarea unui altfel de jurnalism!
Orice sumă contează!

Mihai Calin Paval
RO53INGB0000999901462814
ING Bank

Asociaţia Reporter pur şi simplu
CIF: 27968875
IBAN: RO93RZBR0000060014546682
Raiffeisen Bank

Credem, sincer, că se poate face
jurnalism fără circ mediatic, de oricare ar fi acesta.
Un jurnalism care să promoveze frumosul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *