Punct și de la capăt

La capătul unei povești
e întotdeauna o altă poveste,
lucind în tăcerea nemișcătoare
a tot ce a fost, a tot ce încă mai este.

Te regăsești, uneori, în vise
ce fac să pară totul aproape
și te-agăți cu totul de ele,
ținându-le strâns între pleoape.

Am mai fost o dată ca niciodată,
îți spui când tăcerea se-așterne
peste tot ce-a fost și nu mai este,
peste tot ce credeai că-s iubiri eterne.

Și cauți răspunsuri, înșirându-ți privirea
de-a lungul nemișcării.
Am mai fost aici vreodată?
Am ajuns la capătul visării?

De unde începe și unde
se termină nemărginirea?
Ce e viața, până la urmă?
E același lucru cu iubirea?


Leave a Reply

Your email address will not be published.