Și, totuși, muzică de calitate încă există. Sinoptik, concert superb în Rock’n’Roll Center Zalău!

Ce face ca o trupă, un artist, să fie mare? În niciun caz promovarea agresivă și nici numărul de spectatori adunați la un loc. Nu de alta, dar dacă ar fi așa, atunci subcultura (chiar dacă sub nume de festivaluri sonore) a învins. Și tot ce se poate ca subcultura (o rotiță a jegului social care se rostogolește la nivel mondial) să fi pus stăpânire pe lume. Însă artă, muzică de calitate încă există.   

Am fost la concertul celor de la Sinoptik, din Rock’n’Roll Center Zalău. Mi-am zis că mă duc să mă bucur de muzică, fără niciun gând că o să scriu rândurile de față (de unde și pozele nu prea reușite, făcute cu telefonul). Însă a fost un concert superb, așa că articolul a fost musai.

Cine sînt Sinoptik? O trupă din Ucraina apreciată la nivel mondial, chiar, cu o muzică rock pe bune. Un rock de calitate, fără scălămbăielile contemporane ale fătălăilor promovați la greu în scop pur comercial. O muzică curată, vie, care are ceva special și care ajunge imediat la cel care o ascultă. Și sună extraordinar de bine muzica lor pe scenă. Și chiar dacă toți trei sînt excelenți în ceea ce fac, rareori am văzut un toboșar care să cânte la tobe cu atâta bucurie ca cel de la Sinoptik.

De obicei, atunci când merg la câte un eveniment, stau retras în așa fel încât să pot vedea ori asculta, dar să nu mă prea văd. Cam așa cum fac animalele sălbatice, care te văd atunci când sînteți în același loc, dar ele stau ascunse privirii celorlalți.  Asta, probabil, pentru că pe mine n-a reușit să mă domesticească ”societatea omenească multilateral dezvoltată în continuu progres și evoluție”.

Când a început concertul eram atât de departe de scenă și de oameni pe cât se putea. Însă muzica celor de la Sinoptik a fost îndeajuns ca să convingă ”sălbăticiunea” să iasă din siguranța conului de umbră. După un minut, am făcut vreo doi pași către scenă, oarecum nesiguri. Apoi, după încă un minut, alți doi pași. Și tot așa. Iar când prima piesă s-a terminat, m-am trezit în fața scenei. Și totul s-a schimbat. Timp de o oră am fost una cu muzica excelentă, dansând încontinuu. Cum se poate dansa pe o muzică rock, cu accente psihedelice accentuate pe alocuri? Dându-ți frâu liber să urmezi muzica. Deși pentru mulți care ar fi putut să mă vadă aș fi putut părea ”bine, mă, om serios ești tu?”. Însă asta înseamnă muzica de calitate, să te facă să simți.

Sinoptik e cu adevărat o trupă mare. De ce zălăuanii, care plătesc o grămadă de bani să meargă la concerte în Cluj sau București, nu au venit în Rock’n’Roll Center, să vadă și să asculte o trupă adevărată, chiar nu știu. Clubul ăsta face totul, atunci când vine vorba de muzică. Ș, totuși, zălăuanii în loc să susțină clubul, și muzica rock, implicit, prin simpla lor prezență la concerte, nu o fac.

Așa, de chestie… Pentru cei care suspină tot timpul (pe facebook, la vedere, evident) cu steagul Ucrainei la poza de profil, concertul ăsta a fost în scop caritabil, pentru susținerea victimelor războiului în rândul copiilor. Cam cum vă sună ipocrizia? Că nu era neapărat să stați la concert (că rockul nu-i festivaltold unde fericirea se vinde la joint ori liniuță), dar 35 de lei, cât a costat un bilet la concert, se puteau da, nu?  Și apoi, pentru că nu-i loc de băgat capul în poză care să dea bine online, puteați pleca. Măcar atât.

Rock’n’Roll Center e ”acasă” pentru muzica rock. Mergeți la concerte!

Pentru cei care ați fost la concert, vorba celor de la AC/DC: For Those About to Rock We Salute You!


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *