Deși prima consemnare scrisă cu privire la Zalău apare în „Gesta Hungarorum” (Cronica lui Anonymus – notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei), în jurul anului 1210, Zalăul a fost atestat documentar pentru prima oară în anul 1220, sub numele de villa Ziloc.
Zalăul este declarat pentru prima oară oraș-târg („Oppidum Zilah”) în 1 august 1473, de către Matei Corvin, regele Ungariei și Boemiei. În urma declarației, i se acordă drept de comerț liber cu toată țara, oferindu–se independența economică.
În decursul timpului, Zalău a avut diverse atestări documentare: 1246 (curtis pontificalis ”episcopalis” Zilac), 1282 (Zylah), 1318 (Ziloh), 1344 (Zilach), 1475 (oppidum Zylah), 1570 (Ziloch), 1601 (Zila), 1808 (Zilahu, Zalahu, Waltenberg vel Zillenmarkt), 1839 (Szilaj-Szilagy), 1850 (Szilaju), 1854 (Zilah – Walthenberg – Zalău), 1900 (Zalău).
